-
1 sugo
sūgo, sūxī, sūctum, ereсосать ( matris mammam Vr); перен. всасывать ( errorem cum lacte nutrīcis C) -
2 sugo
sūgo, ĕre, suxi, suctum - tr. - [st2]1 [-] sucer, téter. [st2]2 [-] épuiser en suçant, épuiser. - cum lacte nutricis errorem sugere, Cic. Tusc. 3, 1, 2: sucer l'erreur avec le lait de la nourrice. - sugere terram, Varr. R. R. 1, 44, 3: épuiser une terre.* * *sūgo, ĕre, suxi, suctum - tr. - [st2]1 [-] sucer, téter. [st2]2 [-] épuiser en suçant, épuiser. - cum lacte nutricis errorem sugere, Cic. Tusc. 3, 1, 2: sucer l'erreur avec le lait de la nourrice. - sugere terram, Varr. R. R. 1, 44, 3: épuiser une terre.* * *Sugo, sugis, suxi, suctum, sugere. Cic. Sucer.\Vbera sugere. Ouid. Teter. -
3 lac
lac, lactis (nom. lacte, Enn. ap. Non. 483, 2; Plaut. Mil. 2, 2, 85; id. Bacch. 5, 2, 16 Ritschl N. cr. al.; and lact, Aus. Idyll. 12; Mart. Cap. 3, § 307; masc. acc. lactem, App. M. 8, p. 214 fin.; 215 init.; but dub. in Gell. 12, 1, 17, where Hertz reads lacte), n. [Gr. gala, gen. galakt-os], milk.I.Lit.:B.dulci repletur lacte,
Lucr. 5, 814:cum lacte nutricis errorem suxisse,
Cic. Tusc. 3, 1, 2:lacte vivere,
Caes. B. G. 4, 1:lac mihi non aestate novum, non frigore defit,
Verg. E. 2, 22:concretum vimine querno lac,
Ov. M. 12, 437:lactis inopia... abundantia,
Col. 5, 12, 2:a lacte cunisque,
from the cradle, from infancy, Quint. 1, 1, 21:lac pressum,
cheese, Verg. E. 1, 82:coagulatum,
Plin. 23, 7, 64, § 128.—Prov.:tam similem quam lacte lacti'st,
as like as one egg is to another, Plaut. Mil. 2, 2, 85; cf.:neque lac lacti magis est simile,
id. Am. 2, 1, 54; id. Men. 5, 9, 30: lac gallinaceum, chicken's milk, of something very rare, Plin. N. H. praef. § 23; Petr. 38, 1:qui plus lactis quam sanguinis habet,
of tender age, Juv. 11, 68.—Trop., for something sweet, pleasant: in melle sunt linguae sitae nostrae atque orationes, lacteque;II.corda felle sunt lita,
Plaut. Truc. 1, 2, 77:ut mentes... satiari velut quodam jucundioris disciplinae lacte patiantur,
Quint. 2, 4, 5.—Transf.A.Milky juice, milk of plants:B.herbae, nigri cum lacte veneni,
Verg. A. 4, 514:herbarum,
Ov. M. 11, 606:tenero dum lacte, quod intro est, id. Nux, 95: ficulneum,
Col. 7, 8, 1:caprifici,
Cels. 5, 7.—Milk-white color ( poet.): candidus taurus... una fuit labes;cetera lactis erant,
Ov. A. A. 1, 290. -
4 lact
lac, lactis (nom. lacte, Enn. ap. Non. 483, 2; Plaut. Mil. 2, 2, 85; id. Bacch. 5, 2, 16 Ritschl N. cr. al.; and lact, Aus. Idyll. 12; Mart. Cap. 3, § 307; masc. acc. lactem, App. M. 8, p. 214 fin.; 215 init.; but dub. in Gell. 12, 1, 17, where Hertz reads lacte), n. [Gr. gala, gen. galakt-os], milk.I.Lit.:B.dulci repletur lacte,
Lucr. 5, 814:cum lacte nutricis errorem suxisse,
Cic. Tusc. 3, 1, 2:lacte vivere,
Caes. B. G. 4, 1:lac mihi non aestate novum, non frigore defit,
Verg. E. 2, 22:concretum vimine querno lac,
Ov. M. 12, 437:lactis inopia... abundantia,
Col. 5, 12, 2:a lacte cunisque,
from the cradle, from infancy, Quint. 1, 1, 21:lac pressum,
cheese, Verg. E. 1, 82:coagulatum,
Plin. 23, 7, 64, § 128.—Prov.:tam similem quam lacte lacti'st,
as like as one egg is to another, Plaut. Mil. 2, 2, 85; cf.:neque lac lacti magis est simile,
id. Am. 2, 1, 54; id. Men. 5, 9, 30: lac gallinaceum, chicken's milk, of something very rare, Plin. N. H. praef. § 23; Petr. 38, 1:qui plus lactis quam sanguinis habet,
of tender age, Juv. 11, 68.—Trop., for something sweet, pleasant: in melle sunt linguae sitae nostrae atque orationes, lacteque;II.corda felle sunt lita,
Plaut. Truc. 1, 2, 77:ut mentes... satiari velut quodam jucundioris disciplinae lacte patiantur,
Quint. 2, 4, 5.—Transf.A.Milky juice, milk of plants:B.herbae, nigri cum lacte veneni,
Verg. A. 4, 514:herbarum,
Ov. M. 11, 606:tenero dum lacte, quod intro est, id. Nux, 95: ficulneum,
Col. 7, 8, 1:caprifici,
Cels. 5, 7.—Milk-white color ( poet.): candidus taurus... una fuit labes;cetera lactis erant,
Ov. A. A. 1, 290. -
5 lac
lāc, lactis, n. ( aus *glact, griech. γάλα od. γλάγος), Milch, I) eig.: ovium lac, Gell.: lac asininum, Cels.: bubulum, vaccinum, Plin.: lac equinum, Varro: lac alienum (von einer anderen Frau), Gell.: lac gallinaceum, sprichw. v. einer seltenen Sache, Petron. 38, 1 (u. so ut vel lactis gallinacei sperare possis haustum, Menge seltener Dinge, Plin. nat. hist. praef. § 23): lac concretum (geronnene), Tac.: lacte atque pecore vivere, Caes.: lacte, caseo, carne vesci, Cic.: infantium fletum infuso lacte compescere, Sen.: filium lacte suo nutrire od. alere, Gell.: lac dare, säugen, Ov.: cum lacte nutricis errorem suxisse, Cic.: satiari velut disciplinae lacte, Quint. – meton., Milchfarbe, Ov. art. am. 1, 292. – II) übtr., Milch, milchiger-, weißer Saft in Gewächsen, Ov. u. Cels.: v. Birnensaft, Plin. – lac veneni, giftiger Saft, Verg. – / Archaist. Nomin. lacte, Enn. ann. 352. Cato u.a. bei Charis. 102. Cato r. r. 86. Plaut. Bacch. 1134 G. Plin. 15, 53 u. 24, 100. Petron. 38, 1. Apul. met. 8, 19 (Variante lactem): Acc. masc. lactem, Petron. 71, 1. Apul. met. 8, 28. Gell. 12, 1, 17 (lactem oder lacte). Cael. Aur. de morb. chron. 4, 3, 56. Itala Isai. 1, 16 (bei Ps. Cypr. adv. Iud. 8 extr.). Schol. in Caes. German. Arat. p. 422, 19 E. – Nom. lact, Varro sat. Men. 26 B. Auson. Technop. (XXVII) 13, 12. p. 139, 12 Schenkl. Mart. Cap. 3. § 307. Caper 95, 13 K. Vgl. übh. Ritschl opusc. 2, 574 ff. (der den Akk. lactem mit Unrecht verwirft).
-
6 lac
lāc, lactis, n. ( aus *glact, griech. γάλα od. γλάγος), Milch, I) eig.: ovium lac, Gell.: lac asininum, Cels.: bubulum, vaccinum, Plin.: lac equinum, Varro: lac alienum (von einer anderen Frau), Gell.: lac gallinaceum, sprichw. v. einer seltenen Sache, Petron. 38, 1 (u. so ut vel lactis gallinacei sperare possis haustum, Menge seltener Dinge, Plin. nat. hist. praef. § 23): lac concretum (geronnene), Tac.: lacte atque pecore vivere, Caes.: lacte, caseo, carne vesci, Cic.: infantium fletum infuso lacte compescere, Sen.: filium lacte suo nutrire od. alere, Gell.: lac dare, säugen, Ov.: cum lacte nutricis errorem suxisse, Cic.: satiari velut disciplinae lacte, Quint. – meton., Milchfarbe, Ov. art. am. 1, 292. – II) übtr., Milch, milchiger-, weißer Saft in Gewächsen, Ov. u. Cels.: v. Birnensaft, Plin. – lac veneni, giftiger Saft, Verg. – ⇒ Archaist. Nomin. lacte, Enn. ann. 352. Cato u.a. bei Charis. 102. Cato r. r. 86. Plaut. Bacch. 1134 G. Plin. 15, 53 u. 24, 100. Petron. 38, 1. Apul. met. 8, 19 (Variante lactem): Acc. masc. lactem, Petron. 71, 1. Apul. met. 8, 28. Gell. 12, 1, 17 (lactem oder lacte). Cael. Aur. de morb. chron. 4, 3, 56. Itala Isai. 1, 16 (bei Ps. Cypr. adv. Iud. 8 extr.). Schol. in Caes. German. Arat. p. 422, 19 E. – Nom. lact, Varro sat. Men. 26 B. Auson. Technop. (XXVII) 13, 12. p. 139, 12 Schenkl. Mart. Cap. 3. § 307. Caper 95, 13 K. Vgl.————übh. Ritschl opusc. 2, 574 ff. (der den Akk. lactem mit Unrecht verwirft). -
7 nutrix
I.Lit.:B.omnia minima mansa, ut nutrices infantibus pueris, in os inserant,
Cic. de Or. 2, 39, 162:cum lacte nutricis errorem suxisse,
id. Tusc. 3, 1, 2:sidera nutricem nutricis fertile cornu Fecit,
Ov. F. 5, 127; Verg. A. 4, 632; 5, 645:Jubae tellus leonum Arida nutrix,
Hor. C. 1, 22, 15:gallina nutrix,
a hen that has chickens, Col. 8, 11, 13:nutricis tolerare labores,
Juv. 6, 593:mater nutrix,
a mother that suckles her own infant, Gell. 12, 1, 5; Inscr. Fabr. p. 188, n. 428:est enim illa (oratio) quasi nutrix ejus oratoris, quem informare volumus,
Cic. Or. 11, 37:nutricis pallium (prov. of any thing soiled, dirty),
Plaut. Bacch. 3, 3, 30.—Transf.1.She who nourishes or maintains a thing:2.virgines perpetui nutrices et conservatrices ignis,
Arn. 4, 151. —Nutrices, the breasts, Cat. 64, 18.—3.A piece of ground in which shoots of trees are planted in order to be set out again, a nursery garden, Plin. 17, 10, 12, § 66.—4.The land that supports a family, Plaut. Trin. 2, 4, 111.—II.Trop., a nurse:nostramne, ere, vis nutricem, quae nos educat, Abalienare a nobis,
Plaut. Trin. 2, 4, 111:curarum maxima nutrix Nox,
Ov. M. 8, 81:Sicilia nutrix plebis Romanae,
Cic. Verr. 2, 2, 2, § 5:nutrix Discordia belli,
Claud. in Ruf. 1, 30. -
8 nūtrīx
nūtrīx īcis, f [nutrio], a wet-nurse, nurse: puero nutricem adducit, T.: cum lacte nutricis errorem suxisse: nutricis labores, Iu.—Fig.: curarum maxima nutrix Nox, O.: plebis R. Sicilia: tellus leonum nutrix, H.: nutrices, the breasts, Ct.* * * -
9 nutrix
nūtrīx, trīcis, Genet. Plur. trīcum, f. (nutrio), säugend, ernährend, subst. = Säugerin, Ernährerin, Amme, I) eig.: a) v. Menschen, Ter., Cic. u.a.: cum lacte nutricis errorem suxisse, Cic.: mater nutrix, von einer Mutter, die ihr Kind selbst stillt, Gell. – b) von Tieren, capra nutrix Iovis, Ov.: gallina nutrix, die Gluckhenne, Colum.: bona nutrix, vom Geflügel u. von Kühen, Colum.: mutae nutrices, Quint. – c) v. Lebl., Nährerin, Unterhalterin, tellus leonum nutrix, Hor.: so von der Erde als Nährerin der Bäume usw., Plin.: von einem Acker, der jmd. ernährt, Plaut.: virgines perpetui nutrices et conservatrices ignis, Arnob.: poet., nutrices, die Brüste, Catull. 64, 18. – II) übtr., Nährerin, Amme = Beförderin, est illa quasi n. eius oratoris, quem informare volumus, Cic.: curarum maxima n. nox, Ov.: n. discordia belli, Claud.: illa civitas (Athenae) mater aut nutrix liberalium doctrinarum et tot tantorumque philosophorum, Augustin. de civ. dei18, 9. – / Archaist. notrix, Quint. 1, 4, 16.
-
10 sugo
sūgo, sūxī, sūctum, ere (ahd. sūgan; vgl. sūcus), I) saugen, a) übh.: mammam, Varro: absol., Cic. – b) insbes., aussaugen, terram, Varro: porca sucta, Pallad. – II) bildl., einsaugen, paene cum lacte nutricis errorem, Cic. Tusc. 3, 2.
-
11 nutrix
nūtrīx, trīcis, Genet. Plur. trīcum, f. (nutrio), säugend, ernährend, subst. = Säugerin, Ernährerin, Amme, I) eig.: a) v. Menschen, Ter., Cic. u.a.: cum lacte nutricis errorem suxisse, Cic.: mater nutrix, von einer Mutter, die ihr Kind selbst stillt, Gell. – b) von Tieren, capra nutrix Iovis, Ov.: gallina nutrix, die Gluckhenne, Colum.: bona nutrix, vom Geflügel u. von Kühen, Colum.: mutae nutrices, Quint. – c) v. Lebl., Nährerin, Unterhalterin, tellus leonum nutrix, Hor.: so von der Erde als Nährerin der Bäume usw., Plin.: von einem Acker, der jmd. ernährt, Plaut.: virgines perpetui nutrices et conservatrices ignis, Arnob.: poet., nutrices, die Brüste, Catull. 64, 18. – II) übtr., Nährerin, Amme = Beförderin, est illa quasi n. eius oratoris, quem informare volumus, Cic.: curarum maxima n. nox, Ov.: n. discordia belli, Claud.: illa civitas (Athenae) mater aut nutrix liberalium doctrinarum et tot tantorumque philosophorum, Augustin. de civ. dei18, 9. – ⇒ Archaist. notrix, Quint. 1, 4, 16. -
12 sugo
sūgo, sūxī, sūctum, ere (ahd. sūgan; vgl. sūcus), I) saugen, a) übh.: mammam, Varro: absol., Cic. – b) insbes., aussaugen, terram, Varro: porca sucta, Pallad. – II) bildl., einsaugen, paene cum lacte nutricis errorem, Cic. Tusc. 3, 2. -
13 sūgō
-
14 sugo
I.Lit.:II.(animalium) alia sugunt, alia carpunt,
Cic. N. D. 2, 47, 122:(agni) matris sugunt mammam,
Varr. R. R. 2, 1, 20:porca frequentiore numero sucta deficiet,
exhausted, Pall. Febr. 26, 5:terram,
to exhaust, Varr. R. R. 1, 44, 3. —
Перевод: с латинского на все языки
со всех языков на латинский- Со всех языков на:
- Латинский
- С латинского на:
- Все языки
- Английский
- Немецкий
- Русский
- Французский