Перевод: с латинского на все языки

со всех языков на латинский

errorem cum lacte nutrīcis C

  • 1 sugo

    sūgo, sūxī, sūctum, ere
    сосать ( matris mammam Vr); перен. всасывать ( errorem cum lacte nutrīcis C)

    Латинско-русский словарь > sugo

  • 2 sugo

    sūgo, ĕre, suxi, suctum - tr. - [st2]1 [-] sucer, téter. [st2]2 [-] épuiser en suçant, épuiser.    - cum lacte nutricis errorem sugere, Cic. Tusc. 3, 1, 2: sucer l'erreur avec le lait de la nourrice.    - sugere terram, Varr. R. R. 1, 44, 3: épuiser une terre.
    * * *
    sūgo, ĕre, suxi, suctum - tr. - [st2]1 [-] sucer, téter. [st2]2 [-] épuiser en suçant, épuiser.    - cum lacte nutricis errorem sugere, Cic. Tusc. 3, 1, 2: sucer l'erreur avec le lait de la nourrice.    - sugere terram, Varr. R. R. 1, 44, 3: épuiser une terre.
    * * *
        Sugo, sugis, suxi, suctum, sugere. Cic. Sucer.
    \
        Vbera sugere. Ouid. Teter.

    Dictionarium latinogallicum > sugo

  • 3 lac

    lac, lactis (nom. lacte, Enn. ap. Non. 483, 2; Plaut. Mil. 2, 2, 85; id. Bacch. 5, 2, 16 Ritschl N. cr. al.; and lact, Aus. Idyll. 12; Mart. Cap. 3, § 307; masc. acc. lactem, App. M. 8, p. 214 fin.; 215 init.; but dub. in Gell. 12, 1, 17, where Hertz reads lacte), n. [Gr. gala, gen. galakt-os], milk.
    I.
    Lit.:

    dulci repletur lacte,

    Lucr. 5, 814:

    cum lacte nutricis errorem suxisse,

    Cic. Tusc. 3, 1, 2:

    lacte vivere,

    Caes. B. G. 4, 1:

    lac mihi non aestate novum, non frigore defit,

    Verg. E. 2, 22:

    concretum vimine querno lac,

    Ov. M. 12, 437:

    lactis inopia... abundantia,

    Col. 5, 12, 2:

    a lacte cunisque,

    from the cradle, from infancy, Quint. 1, 1, 21:

    lac pressum,

    cheese, Verg. E. 1, 82:

    coagulatum,

    Plin. 23, 7, 64, § 128.—Prov.:

    tam similem quam lacte lacti'st,

    as like as one egg is to another, Plaut. Mil. 2, 2, 85; cf.:

    neque lac lacti magis est simile,

    id. Am. 2, 1, 54; id. Men. 5, 9, 30: lac gallinaceum, chicken's milk, of something very rare, Plin. N. H. praef. § 23; Petr. 38, 1:

    qui plus lactis quam sanguinis habet,

    of tender age, Juv. 11, 68.—
    B.
    Trop., for something sweet, pleasant: in melle sunt linguae sitae nostrae atque orationes, lacteque;

    corda felle sunt lita,

    Plaut. Truc. 1, 2, 77:

    ut mentes... satiari velut quodam jucundioris disciplinae lacte patiantur,

    Quint. 2, 4, 5.—
    II.
    Transf.
    A.
    Milky juice, milk of plants:

    herbae, nigri cum lacte veneni,

    Verg. A. 4, 514:

    herbarum,

    Ov. M. 11, 606:

    tenero dum lacte, quod intro est, id. Nux, 95: ficulneum,

    Col. 7, 8, 1:

    caprifici,

    Cels. 5, 7.—
    B.
    Milk-white color ( poet.): candidus taurus... una fuit labes;

    cetera lactis erant,

    Ov. A. A. 1, 290.

    Lewis & Short latin dictionary > lac

  • 4 lact

    lac, lactis (nom. lacte, Enn. ap. Non. 483, 2; Plaut. Mil. 2, 2, 85; id. Bacch. 5, 2, 16 Ritschl N. cr. al.; and lact, Aus. Idyll. 12; Mart. Cap. 3, § 307; masc. acc. lactem, App. M. 8, p. 214 fin.; 215 init.; but dub. in Gell. 12, 1, 17, where Hertz reads lacte), n. [Gr. gala, gen. galakt-os], milk.
    I.
    Lit.:

    dulci repletur lacte,

    Lucr. 5, 814:

    cum lacte nutricis errorem suxisse,

    Cic. Tusc. 3, 1, 2:

    lacte vivere,

    Caes. B. G. 4, 1:

    lac mihi non aestate novum, non frigore defit,

    Verg. E. 2, 22:

    concretum vimine querno lac,

    Ov. M. 12, 437:

    lactis inopia... abundantia,

    Col. 5, 12, 2:

    a lacte cunisque,

    from the cradle, from infancy, Quint. 1, 1, 21:

    lac pressum,

    cheese, Verg. E. 1, 82:

    coagulatum,

    Plin. 23, 7, 64, § 128.—Prov.:

    tam similem quam lacte lacti'st,

    as like as one egg is to another, Plaut. Mil. 2, 2, 85; cf.:

    neque lac lacti magis est simile,

    id. Am. 2, 1, 54; id. Men. 5, 9, 30: lac gallinaceum, chicken's milk, of something very rare, Plin. N. H. praef. § 23; Petr. 38, 1:

    qui plus lactis quam sanguinis habet,

    of tender age, Juv. 11, 68.—
    B.
    Trop., for something sweet, pleasant: in melle sunt linguae sitae nostrae atque orationes, lacteque;

    corda felle sunt lita,

    Plaut. Truc. 1, 2, 77:

    ut mentes... satiari velut quodam jucundioris disciplinae lacte patiantur,

    Quint. 2, 4, 5.—
    II.
    Transf.
    A.
    Milky juice, milk of plants:

    herbae, nigri cum lacte veneni,

    Verg. A. 4, 514:

    herbarum,

    Ov. M. 11, 606:

    tenero dum lacte, quod intro est, id. Nux, 95: ficulneum,

    Col. 7, 8, 1:

    caprifici,

    Cels. 5, 7.—
    B.
    Milk-white color ( poet.): candidus taurus... una fuit labes;

    cetera lactis erant,

    Ov. A. A. 1, 290.

    Lewis & Short latin dictionary > lact

  • 5 lac

    lāc, lactis, n. ( aus *glact, griech. γάλα od. γλάγος), Milch, I) eig.: ovium lac, Gell.: lac asininum, Cels.: bubulum, vaccinum, Plin.: lac equinum, Varro: lac alienum (von einer anderen Frau), Gell.: lac gallinaceum, sprichw. v. einer seltenen Sache, Petron. 38, 1 (u. so ut vel lactis gallinacei sperare possis haustum, Menge seltener Dinge, Plin. nat. hist. praef. § 23): lac concretum (geronnene), Tac.: lacte atque pecore vivere, Caes.: lacte, caseo, carne vesci, Cic.: infantium fletum infuso lacte compescere, Sen.: filium lacte suo nutrire od. alere, Gell.: lac dare, säugen, Ov.: cum lacte nutricis errorem suxisse, Cic.: satiari velut disciplinae lacte, Quint. – meton., Milchfarbe, Ov. art. am. 1, 292. – II) übtr., Milch, milchiger-, weißer Saft in Gewächsen, Ov. u. Cels.: v. Birnensaft, Plin. – lac veneni, giftiger Saft, Verg. – / Archaist. Nomin. lacte, Enn. ann. 352. Cato u.a. bei Charis. 102. Cato r. r. 86. Plaut. Bacch. 1134 G. Plin. 15, 53 u. 24, 100. Petron. 38, 1. Apul. met. 8, 19 (Variante lactem): Acc. masc. lactem, Petron. 71, 1. Apul. met. 8, 28. Gell. 12, 1, 17 (lactem oder lacte). Cael. Aur. de morb. chron. 4, 3, 56. Itala Isai. 1, 16 (bei Ps. Cypr. adv. Iud. 8 extr.). Schol. in Caes. German. Arat. p. 422, 19 E. – Nom. lact, Varro sat. Men. 26 B. Auson. Technop. (XXVII) 13, 12. p. 139, 12 Schenkl. Mart. Cap. 3. § 307. Caper 95, 13 K. Vgl. übh. Ritschl opusc. 2, 574 ff. (der den Akk. lactem mit Unrecht verwirft).

    lateinisch-deutsches > lac

  • 6 lac

    lāc, lactis, n. ( aus *glact, griech. γάλα od. γλάγος), Milch, I) eig.: ovium lac, Gell.: lac asininum, Cels.: bubulum, vaccinum, Plin.: lac equinum, Varro: lac alienum (von einer anderen Frau), Gell.: lac gallinaceum, sprichw. v. einer seltenen Sache, Petron. 38, 1 (u. so ut vel lactis gallinacei sperare possis haustum, Menge seltener Dinge, Plin. nat. hist. praef. § 23): lac concretum (geronnene), Tac.: lacte atque pecore vivere, Caes.: lacte, caseo, carne vesci, Cic.: infantium fletum infuso lacte compescere, Sen.: filium lacte suo nutrire od. alere, Gell.: lac dare, säugen, Ov.: cum lacte nutricis errorem suxisse, Cic.: satiari velut disciplinae lacte, Quint. – meton., Milchfarbe, Ov. art. am. 1, 292. – II) übtr., Milch, milchiger-, weißer Saft in Gewächsen, Ov. u. Cels.: v. Birnensaft, Plin. – lac veneni, giftiger Saft, Verg. – Archaist. Nomin. lacte, Enn. ann. 352. Cato u.a. bei Charis. 102. Cato r. r. 86. Plaut. Bacch. 1134 G. Plin. 15, 53 u. 24, 100. Petron. 38, 1. Apul. met. 8, 19 (Variante lactem): Acc. masc. lactem, Petron. 71, 1. Apul. met. 8, 28. Gell. 12, 1, 17 (lactem oder lacte). Cael. Aur. de morb. chron. 4, 3, 56. Itala Isai. 1, 16 (bei Ps. Cypr. adv. Iud. 8 extr.). Schol. in Caes. German. Arat. p. 422, 19 E. – Nom. lact, Varro sat. Men. 26 B. Auson. Technop. (XXVII) 13, 12. p. 139, 12 Schenkl. Mart. Cap. 3. § 307. Caper 95, 13 K. Vgl.
    ————
    übh. Ritschl opusc. 2, 574 ff. (der den Akk. lactem mit Unrecht verwirft).

    Ausführliches Lateinisch-deutsches Handwörterbuch > lac

  • 7 nutrix

    nūtrix (old orthogr. notrix, acc. to Quint. 1, 4, 16), īcis, f. [nutrio], a wet-nurse, nurse.
    I.
    Lit.:

    omnia minima mansa, ut nutrices infantibus pueris, in os inserant,

    Cic. de Or. 2, 39, 162:

    cum lacte nutricis errorem suxisse,

    id. Tusc. 3, 1, 2:

    sidera nutricem nutricis fertile cornu Fecit,

    Ov. F. 5, 127; Verg. A. 4, 632; 5, 645:

    Jubae tellus leonum Arida nutrix,

    Hor. C. 1, 22, 15:

    gallina nutrix,

    a hen that has chickens, Col. 8, 11, 13:

    nutricis tolerare labores,

    Juv. 6, 593:

    mater nutrix,

    a mother that suckles her own infant, Gell. 12, 1, 5; Inscr. Fabr. p. 188, n. 428:

    est enim illa (oratio) quasi nutrix ejus oratoris, quem informare volumus,

    Cic. Or. 11, 37:

    nutricis pallium (prov. of any thing soiled, dirty),

    Plaut. Bacch. 3, 3, 30.—
    B.
    Transf.
    1.
    She who nourishes or maintains a thing:

    virgines perpetui nutrices et conservatrices ignis,

    Arn. 4, 151. —
    2.
    Nutrices, the breasts, Cat. 64, 18.—
    3.
    A piece of ground in which shoots of trees are planted in order to be set out again, a nursery garden, Plin. 17, 10, 12, § 66.—
    4.
    The land that supports a family, Plaut. Trin. 2, 4, 111.—
    II.
    Trop., a nurse:

    nostramne, ere, vis nutricem, quae nos educat, Abalienare a nobis,

    Plaut. Trin. 2, 4, 111:

    curarum maxima nutrix Nox,

    Ov. M. 8, 81:

    Sicilia nutrix plebis Romanae,

    Cic. Verr. 2, 2, 2, § 5:

    nutrix Discordia belli,

    Claud. in Ruf. 1, 30.

    Lewis & Short latin dictionary > nutrix

  • 8 nūtrīx

        nūtrīx īcis, f    [nutrio], a wet-nurse, nurse: puero nutricem adducit, T.: cum lacte nutricis errorem suxisse: nutricis labores, Iu.—Fig.: curarum maxima nutrix Nox, O.: plebis R. Sicilia: tellus leonum nutrix, H.: nutrices, the breasts, Ct.
    * * *

    Latin-English dictionary > nūtrīx

  • 9 nutrix

    nūtrīx, trīcis, Genet. Plur. trīcum, f. (nutrio), säugend, ernährend, subst. = Säugerin, Ernährerin, Amme, I) eig.: a) v. Menschen, Ter., Cic. u.a.: cum lacte nutricis errorem suxisse, Cic.: mater nutrix, von einer Mutter, die ihr Kind selbst stillt, Gell. – b) von Tieren, capra nutrix Iovis, Ov.: gallina nutrix, die Gluckhenne, Colum.: bona nutrix, vom Geflügel u. von Kühen, Colum.: mutae nutrices, Quint. – c) v. Lebl., Nährerin, Unterhalterin, tellus leonum nutrix, Hor.: so von der Erde als Nährerin der Bäume usw., Plin.: von einem Acker, der jmd. ernährt, Plaut.: virgines perpetui nutrices et conservatrices ignis, Arnob.: poet., nutrices, die Brüste, Catull. 64, 18. – II) übtr., Nährerin, Amme = Beförderin, est illa quasi n. eius oratoris, quem informare volumus, Cic.: curarum maxima n. nox, Ov.: n. discordia belli, Claud.: illa civitas (Athenae) mater aut nutrix liberalium doctrinarum et tot tantorumque philosophorum, Augustin. de civ. dei18, 9. – / Archaist. notrix, Quint. 1, 4, 16.

    lateinisch-deutsches > nutrix

  • 10 sugo

    sūgo, sūxī, sūctum, ere (ahd. sūgan; vgl. sūcus), I) saugen, a) übh.: mammam, Varro: absol., Cic. – b) insbes., aussaugen, terram, Varro: porca sucta, Pallad. – II) bildl., einsaugen, paene cum lacte nutricis errorem, Cic. Tusc. 3, 2.

    lateinisch-deutsches > sugo

  • 11 nutrix

    nūtrīx, trīcis, Genet. Plur. trīcum, f. (nutrio), säugend, ernährend, subst. = Säugerin, Ernährerin, Amme, I) eig.: a) v. Menschen, Ter., Cic. u.a.: cum lacte nutricis errorem suxisse, Cic.: mater nutrix, von einer Mutter, die ihr Kind selbst stillt, Gell. – b) von Tieren, capra nutrix Iovis, Ov.: gallina nutrix, die Gluckhenne, Colum.: bona nutrix, vom Geflügel u. von Kühen, Colum.: mutae nutrices, Quint. – c) v. Lebl., Nährerin, Unterhalterin, tellus leonum nutrix, Hor.: so von der Erde als Nährerin der Bäume usw., Plin.: von einem Acker, der jmd. ernährt, Plaut.: virgines perpetui nutrices et conservatrices ignis, Arnob.: poet., nutrices, die Brüste, Catull. 64, 18. – II) übtr., Nährerin, Amme = Beförderin, est illa quasi n. eius oratoris, quem informare volumus, Cic.: curarum maxima n. nox, Ov.: n. discordia belli, Claud.: illa civitas (Athenae) mater aut nutrix liberalium doctrinarum et tot tantorumque philosophorum, Augustin. de civ. dei18, 9. – Archaist. notrix, Quint. 1, 4, 16.

    Ausführliches Lateinisch-deutsches Handwörterbuch > nutrix

  • 12 sugo

    sūgo, sūxī, sūctum, ere (ahd. sūgan; vgl. sūcus), I) saugen, a) übh.: mammam, Varro: absol., Cic. – b) insbes., aussaugen, terram, Varro: porca sucta, Pallad. – II) bildl., einsaugen, paene cum lacte nutricis errorem, Cic. Tusc. 3, 2.

    Ausführliches Lateinisch-deutsches Handwörterbuch > sugo

  • 13 sūgō

        sūgō sūxī, —, ere    [SVG-], to suck: (animalium) alia sugunt.—Fig.: cum lacte nutricis errorem, to imbibe.
    * * *
    sugere, suxi, suctus V
    suck; imbibe; take in

    Latin-English dictionary > sūgō

  • 14 sugo

    sūgo, xi, ctum, 3, v. a. [root svag-; cf. sucus], to suck (class.).
    I.
    Lit.:

    (animalium) alia sugunt, alia carpunt,

    Cic. N. D. 2, 47, 122:

    (agni) matris sugunt mammam,

    Varr. R. R. 2, 1, 20:

    porca frequentiore numero sucta deficiet,

    exhausted, Pall. Febr. 26, 5:

    terram,

    to exhaust, Varr. R. R. 1, 44, 3. —
    II.
    Trop.:

    cum lacte nutricis errorem suxisse,

    to have sucked, imbibed, Cic. Tusc. 3, 1, 2.

    Lewis & Short latin dictionary > sugo

Поделиться ссылкой на выделенное

Прямая ссылка:
Нажмите правой клавишей мыши и выберите «Копировать ссылку»